E iarnă din nou peste lume

E iarnă din nou peste lume,

E iarnă și tu mă aștepți,

E iarnă când luna atârnă

De norii cu inima-n vers.

E iarnă din nou peste lume,

E iarnă și tu mă aștepți -

Doi îngeri cu aripa-n gânduri

Și vise cu chipuri de cerbi.

E iarnă din nou peste lume,

E iarnă și tu mă aștepți,

Cuvintele joacă în rime,

E iarnă cum nu a mai fost.

E iarnă din nou peste lume,

E iarnă și eu te aștept

Pe filele cărții cu visuri

Și flori de zăpadă în vers.

E iarnă pe străzi și-n orașe,

E iarnă în sate și în cer,

Zăpada ne scrie pe buze

Istorii de fulgi și mister.

Și ninge peste versete

Cu tot ce-i frumos și mai sfânt

Și ninge zăpada ne îngroape

Cu mituri de fulgi și lumini.

E prea mult verde în sonetul toamnei

E prea mult verde în această toamnă,

Fereastra dorului e prea aproape,

Mă tot gândesc la florile de prun,

Când melodia vieții se întoarce.

E bucurie într-o zi de vers,

E prea mult verde în cuvântul toamnei,

Mă tot gândesc la tine poezie

Și lumea-mi pare un vis țesut din aștrii.

Mă las adus de val pe frunza vieții,

E prea mult verde în sonetul toamnei,

Ating cu poezia un pian

Și partituri îmi par copacii astăzi.

Mă tot gândesc la verdele pădurii,

La ruginiul glasului din codrii,

Ating cu ochii florile de crin

Și din emoții scriu sonata lunii.

Mă uit după tine, iubire

 Mă uit după tine iubire

Toamna ne udă, ne învie...

Mă uit după tine frumoaso

Toamna săruturi ne lasă -

pe frunze, în gânduri, în viață,

Mă uit după tine, dulceață...

Mă uit după tine, iubire

În toamna aceasta gălbuie,

Ploaia ne intră în versuri,

Emoția pădurii în gesturi...

Dorul de tine m-apucă

Mă uit după tine nălucă

Cu dragoste, cu nostalgie,

Mă uit după tine..., iubire.

... Și uite așa am dansat peste viață

... Și uite așa am dansat peste viață
de la un capăt la altul al mapamondului,
bucurându-ne de fiecare pas, de fiecare atingere,de fiecare minut,
unduind-ne într-o versificație a ritmului...

 ... Și uite așa am dansat peste viață
 de la un capăt la altul al universului
într-un extaz infinit, cu o energie debordantă,
bucurându-ne de fiecare pas, de fiecare poezie, de fiecare sărut...💕🌹😂😂😂

Din această vibrație...

Ah, sufletul viorii în inima poeziei...,
Cum atinge această coardă sensibilă a metaforei...

Ah, sufletul poeziei în inima viorii -
Acest cântec sublim din însoțirea delicată a metaforelor...

Ah, cum vibrează în noi acest rafinament intim al artei:
metaforă cu metaforă, sunet cu sunet, șoaptă cu șoaptă,
armonie cu armonie -

Ah, această trăire extraordinară din înflorirea iubirii noastre...

Atâtea pergamente vii...

Atâtea flori, atâta roz
Și chipul tău în fluturi,
Atâta vis, atâtea flori
Și-atâtea paradisuri...

Atâtea poezii regești
Și simbolism în fluturi
Și flori pe ii și în povești
Și pasiuni din mituri...

Atâtea pergamente vii
Pe norii înserării,
Parfum de vers, parfum divin,
Pe rochia primăverii.

Atâtea flori în liturghii,
Și libertăți de muguri,
Și în legende cununii
De fluturi cu luceferi...

Atâta romantism în flori
Și dragoste-n pictură
Și buze dulci și nostalgii
În cântecul viorii.

Din sufletul florilor...

Într-o noapte mi-ai adus toate florile pământului
și această dragoste a universului floral din poezii...
Într-o zi am simțit parfumul caldei inspirații
și de atunci am început să-ți scriu în fiecare noapte
pe fiecare frunză, pe fiecare lujer, pe fiecare petală,
pe fiecare stamină,
colorându-ți cu tandrețe visele -

Ah, sufletul florilor în noapte......................................